IOAN SLAVICI
POPA TANDA
Rezumat
Ioan Slavici prezinta in operele sale viata satului si a targurilor de provincie de la sfarsitul secolului al XIX-lea din perspectiva sociala psihologica, etica. Operele cele mai reprezentative sunt nuvelele Popa Tanda, Moara cu noroc, Padureanca si romanul Mara.
Nuvela Popa Tanda, publicata in 1875, are in
centru ideea ca o comunitate, lumea se poate schimba prin
puterea faptei exemplare.
Actiunea este construita respectand ordinea
clasica a momentelor subiectului.
Primele paragrafe cuprind expozitiunea fixand
imaginea personajului principal, parintele Trandafir. Acesta,
ajuns preot in satul Butucani, in ciuda calitatilor sale, nu
se intelege cu satenii nici cu protopopul din cauza
caracterului sau aspru. Satenii solicita transferarea
preotului in alt sat , astfel ajunge parintele Trandafir in
satul Saraceni, un loc dezolant, cu oameni saraci si lenesi.
Intriga consta in hotararea preotului de a schimba comportamentul satenilor, de a-i transforma in oameni harnici.
Intriga consta in hotararea preotului de a schimba comportamentul satenilor, de a-i transforma in oameni harnici.
Desfasurarea actiunii prezinta incercarile
preotului de a-i schimba pe oameni, efort ce se loveste de
inertia, indiferenta acestora. La inceput , in timpul
predicilor, dar si cu alte ocazii, preotul le da satenilor
sfaturi si explicatii cum sa lucreze.Cand, dupa un an,
constata lipsa de efect a sfaturilor date cu blandete, alege
metode mai aspre: ironia, batjocura si ocara, dar tot nu
obtine rezultatul astept . Din contra, izbucneste un conflict intre preot si satenii exasperati de prezenta insistenta si
dojenitoare a preotului pe care il preclesc batjocoritor "
Popa Tanda”.
Acest conflict atinge momentul culminant cand
saracenenii cer la episcopie schimbarea preotului din satul
lor. Tensiunea este sporita si de greaua situatie familiala a
preotului care are o sotie si patru copii, confruntandu-se din
punct de vedere material cu aceeasi saracie ca restul
satenilor.
Depasirea situatiei dificile se face prin
modificarea atitudinii preotului. Acesta abandoneaza lupta
verbala si actioneaza ingrijindu-si singur gospodaria: repara
casa, ridica un gard in jurul acesteia, cultiva o mica gradina
cu zarzavaturi, mai apoi cultiva porumb pe terenul din spatele
casei si de langa biserica, impleteste lese pe care le vinde
la targ. De-a lungul anilor gospodaria preotului infloreste,
ceea ce trezeste interesul satenilor la inceput amestecat cu
nedumerire si invidie "popa e omul dracului” iar mai apoi cu
admiratie.
Deznodamantul textului descrie satul Saraceni
dupa multi ani. Acesta este complet schimbat in comparatie cu
descrierea initiala: casele sunt frumoase , ingrijite , inconjurate de gradini bogate, satul are o biserica inalta si
frumoasa, primarie si scoala. Preotul Trandafir este infatisat in ipostaza de bunic fericit, bucurandu-se de respectul si
recunostinta oamenilor " este omul lui Dumnezeu”.
Textul are un final optimist, moralizator
aratand cum o actiune exemplara este capabila sa schimbe o
comunitate.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu